In 2009, am participat la un curs de formare organizat de Casa Corpului Didactic (CCD). Ramanand insarcinata, m-am preocupat din timp sa imi adun toate hartiile inclusiv cele de la cursuri. Secretara mi-a spus ca nu s-au eliberat diplomele si sa vin mai tarziu. Mai tarziu am devenit mama.
Azi m-am dus iar. Am avut noroc cu o colega care mi-a spus orarul de la secretariatul CCD-ului caci bibliotecara este simultan si secretara.
Cio-cioc la usa. Intru. Doamna secretara/bibliotecara m-a privit cu repros si mi-a sugerat ca pe viitor sa verific orarul de functionara ca sa vad cand pot sa o apelez. I-am amintit ca azi este secretara, ea s-a uitat pe hartie si a realizat ca aveam dreptate. I-am explicat ce nevoie ma adusese la ea. Mi-a cerut numele responsabilului de curs din partea CCD-ului, intrebare care m-a blocat. Am spus singurul nume pe care il stiam si astfel am trecut testul. De aici incepe jocul de ping-pong, unde eu am rolul de minge.
1. Trebuie sa ma duc de la secretariat la responsabila de curs si sa fac o cerere de eliberare a adeverintei.
2. Am facut cererea. Responsabila m-a trimis cu ea la secretariat ca sa o inregistrez.
3. La secretariat am primit numar de inregistrare.
4. M-am intors la responsabila si am asteptat sa imi scrie si sa imi printeze adeverinta.
5. Am mers cu adeverinta la secretariat ca sa o inregistrez.
Aici mi s-au infundat drumurile. Directoarea Casei Corpului Didactic nu semneaza actele in ziua depunerii, ci a doua zi. Trebuie sa ma mai duc o data pentru a obtine hartia cu semnatura.
Cred ca aici se termina cursurile mele de formare. Voi deveni o profesoara plafonata, caci timpul si rabdarea nu accepta sa se joace ping-pong cu mine. Nici la Curtea Reginei Angliei nu exista un ritual atat de complicat.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu