


Pe data de 03 iunie 2009 la liceul unde lucrez, am organizat Cursul Festiv dedicat promoţiei 2005 – 2009. O zi deosebită în care colectivul de cadre didactice a privit cu nostalgie către elevii îmbrăcaţi în robe neputând să dea un răspuns întrebării care a plutit în aer ca un laitmotiv al întâlnirii „Când a trecut timpul?”. Cei care păşeau ca boboci în clasa a IX-a au crescut şi sunt gata să zboare spre a-şi împlini destinul. Copiii de gimnaziu au devenit tineri cu putere de decizie, şi-au dezvoltat gândirea critică, iar acum sunt gata să susţină examenul maturităţii unde vor face dovada că fiecare minut petrecut în clasă a fost o victorie a ştiinţei didactice.
Întâlnirea a fost emoţionantă. Lacrimile care îşi făceau simţită prezenţa au fost înlăturate de momentele vesele ce au pigmentat ultimul curs. Discursurile au îndemnat pe tineri să lupte pentru ţelul pe care şi l-au propus şi să nu se limiteze la vârfuri prea joase, să considere eşecul o treaptă iar modestia să devină trăsătura de caracter definitorie. Mesajul de mulţumire al elevilor a fost rostit de şefa de promoţie, care a exprimat farmecul anilor de liceu printr-un colaj de imagini ce urmărea evoluţia unei generaţii frumoase.
A fost ziua în care fiecare dintre absolvenţi a devenit liber să înceapă să îşi scrie propria poveste. Liceul este un capitol din ea, însă mi-ar plăcea să ştiu că fiecare roman semnat de ei în parte are un final fericit.
Peste zece ani, când ne vom revedea, poate vom fi capabili să oferim o definiţie a timpului care zboară şi ia cu el cei mai frumoşi ani transformându-i într-o poveste.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu