
Omenirea se află într-un proces de evoluţie menit să asigure o viaţă cât mai lipsită de griji. Secolul al XX-lea a însemnat un salt excepţional în planul nivelului de trai oferindu-ne posibilitatea să ne deplasăm mai repede, să explorăm locuri necunoscute, să cucerim spaţiul cosmic, să vindecăm boli, să clonăm etc.
Din păcate ceea ce oameni au neglijat din totdeauna a fost relaţia cu semenii. Tot ceea ce iese din limitele unui şablon transmis din generaţie în generaţie este respins şi se formează atitudinea negativă numită discriminare.
Proiectul „Toţi pentru unul, unul pentru toţi” a fost iniţiat împreună cu o colegă din Galaţi şi pus în aplicare pe 27 martie 2009. Activităţile destinate elevilor din liceu, organizate sub forma unui workshop, au avut ca obiectiv promovarea spiritului de toleranţă. Pentru a face planeta să fie un loc mai prietenos, un teritoriu unde să ne putem deplasa fără frică, trebuie să fim conştienţi că cei din jurul nostru sunt diferiţi. Aşa cum degetele de la o mână nu seamănă, nici populaţia nu este la fel. Drept urmare, pentru a evita formele de respingere violente, aşa cum au existat în istorie sub forma Holocaustului, trebuie format spiritul de toleranţă în rândul generaţiilor tinere.
Grupul ţintă a fost format din 15 elevi din cadrul liceului. Implicarea în proiect a vizat conştientizarea problemelor care se nasc din cauza formelor de discriminare, acceptarea diferenţelor de orice natură şi aprecierea diversităţii culturale.
Exerciţiile propuse ca warming i-au pus pe elevi în ipostaza unor persoane cu dizabilităţi: nevăzători, handicap fizic şi hipoacuzici. Ceea ce, la început, li s-a părut tinerilor a fi o joacă, s-a dovedit un experiment tulburător. Au realizat că sunt oameni în jurul nostru care trăiesc fără a vedea culorile, fără a putea să îşi îmbrăţişeze familia sau fără să audă vocea celor dragi.
Timp de 50 de minute am căutat soluţii pentru combaterea discriminării şi promovarea toleranţei. Rezultatul a fost mai bun decât cel aşteptat… Imaginaţia a trecut de limitele normale şi prin brainstorming elevii au adus o serie de soluţii pertinente: educaţia, acţiuni caritabile, dezbateri, mai multe activităţi de acest gen etc. Primul pas al nostru a fost ca elevii să realizeze postere sugestive care au fost afişate în incinta şcolii.
Efectele proiectului s-au înregistrat imediat după finalizarea activităţii. Am reuşit să sensibilizăm grupul ţintă care a devenit mesagerul toleranţei în liceul nostru.
Închei cu speranţa că în curând termenul „discrimnare” va deveni un arhaism, iar generaţia elevilor noştri va aplica mottoul muschetarilor „Toţi pentru unul, unul pentru toţi”.
2 comentarii:
Ideea proiectului mi se pare una geniala. Te supara daca am sa fur ideea activitatii in care copiii au vazut pe pielea lor cum e sa aiba o dizabilitate? :)Mi s.ar potrivi perfect la o ore de consiliere!
Draga Cora,
M-as bucura daca as sti ca ideea proiectului ar fi popularizata si s-ar propaga ideea de toleranta.
Trimiteți un comentariu